Viitorul asigurărilor de sănătate în România

By admin admin Last updated Nov 18, 2024

Conferința națională România Inteligentă “VIITORUL ASIGURAT – Viața și sănătatea românilor, pe mâini bune” va avea loc miercuri, 17 iulie 2024, ora 09:30 la Centrul de Conferințe Antena 3 CNN, The Mark, Clădirea Turn, București.

Postul de televiziune Antena 3 CNN în colaborare cu Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) aduc în atenția tuturor românilor un prim eveniment care își propune să semnaleze situația reală a ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE ȘI DE VIAȚĂ, beneficiile pe termen lung ale acestora și să prezinte un prim set de soluții de imbunătățire menite să ofere liniște financiară.

Subiectele de discuție abordate în cadrul conferinței sunt:

Beneficiile asigurărilor de viață pe termen lung;
Asigurările de sănătate – condiții “ca afara” în spitale și sisteme alternative de finanțare ale sistemului medical;
Tendințe și evoluții pe piața asigurărilor de viață și sănătate;
Educația financiară și rolul asigurărilor de viață;
Adaptarea asigurărilor de viață la nevoile moderne;
Pachetul de angajator pentru fidelizarea resursei umane;
Deducerile fiscale – calea spre creșterea atractivității produselor de asigurări.

Evenimentul dedicat explorării și dezbaterii aspectelor esențiale ale asigurărilor de sănătate și viață va avea ca speakeri reprezentanți din domeniul asigurărilor, miniștrii și reprezentanți guvernamentali, după cum urmează:

Reprezentanți ai Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR);
Ministerul Sănătății;
Ministerul Finanțelor;
Reprezentanți ai Ministerului Muncii și Solidarităţii Sociale;
Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Şanse;
Reprezentanți ai Guvernului României – Cancelariei Prim-Ministrului;
Reprezentanți ai Autoritații de Supraveghere Financiară;
Reprezentanți ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS);
Reprezentanți ai comisiilor parlamentare de specialitate;
Reprezentanți ai Consiliului Național al Intreprinderilor Mici și Mijlocii;
Reprezentanți ai companiilor de asigurări;
Specialiști în nutriție, fitness;
Operatori din turism care vor participa la dezbateri.

6 milioane de români plătesc asigurare de sănătate și 19 milioane beneficiază. Cum se poate limita diferența: „Pentru mulți ar putea fi o veste proastă”

România se apropie, în acest an, de 6 milioane de plătitori de asigurări de sănătate, dar numărul de beneficiari este de 19 milioane. Cifrele au fost prezentate recent de Carmen Orban, consilier pe probleme de sănătate al premierului Marcel Ciolacu, la Forumul Național al Asociațiilor de Pacienți. Așadar, din 3 români care pot accesa servicii medicale, doar unul plăteste contribuția de 10% la asigurarea de sănătate. Cine sunt însă cei 13 milioane de români care nu plătesc, dar beneficiază de servicii?

Neoficial, în lumea medicală se vorbește insistent, de cel puțin un an, despre o regândire din temelii a sistemului public de asigurări de sănătate. Multă lume se așteaptă la schimbări majore începând de anul viitor, după alegerile prezidențiale și parlamentare. Dacă va fi vorba despre creșterea contribuției pentru cei care deja plătesc sau despre o extindere a numărului de persoane care contribuie, nimeni nu poate spune în acest moment.

Limitarea diferenței dintre numărul de persoane care contribuie și cele care beneficiază ar eficientiza sistemul de sănătate

România a decis să își finanțeze sistemul de sănătate printr-o schemă de asigurări sociale de sănătate, care presupune „solidaritate în constituirea şi utilizarea fondurilor”. Respectiva schemă pare însă, în momentul de față, că nu mai face față adecvat nevoilor în ceea ce privește acoperirea serviciilor de sănătate pentru populație, explica, în trecut, într-un dialog cu HotNews, dr. Adrian Pană, expert în politici publice și management sanitar.

Țara noastră oferă, în acest moment, un pachet foarte extins de servicii medicale incluse în sistemul public de asigurări de sănătate. Numai că accesul la ele există, de multe ori, doar pe hârtie, spune expertul. Principala cauză este lipsa banilor.

„Un sistem de asigurări sociale de sănătate în care avem nu foarte mulți contributori, dar foarte multe persoane care au nevoie de servicii de sănătate – în special persoanele care nu contribuie la asigurările sociale de sănătate și pentru care nici statul nu contribuie cu partea pe care acestea ar trebui să o plătească – se dezechilibrează și este normal să se dezechilibreze”, arăta Adrian Pană.

O decizie politică

„În momentul de față, știți că noi avem diferite categorii de persoane care sunt exceptate de la plată, sunt instituții care plătesc contribuțiile în diferite proporții – unii plătesc suma totală, iar alții nimic. Eficientizarea sistemului de asigurări de sănătate ar presupune să limităm diferența existentă în acest moment între numărul de persoane care contribuie și cele care beneficiază de servicii de sănătate. Dar, poate surprinzător, și ceva ce pentru mulți ar putea fi o veste proastă: „subțierea” pachetului de servicii oferite în acest moment, finanțarea de către stat doar a celor esențiale și „transferul” unora dintre servicii pe un pachet de asigurări complementare de sănătate”, mai spunea expertul Adrian Pană, în dialogul cu HotNews.

Iar decizia aceasta este una complicată, sublinia Adrian Pană. De ce? Pentru că este, în primul rând, o decizie politică. „Chiar dacă decidentul tehnic, expertul, ar preciza cu subiect și predicat care sunt categoriile care ar trebui să contribuie, decidentul politic este întotdeauna cel care decide că o anumită categorie este scutită, motivând această decizie. Dar, când face acest lucru, ar trebui să fie conștient că acea categorie nu e doar scutită de plată, ci există o instituție, o entitate care acoperă cu respectiva sumă de bani contribuția categoriei care este exceptată de la plată.”

CNAS nu are bani pentru ultimul trimestru al acestui an

Sistemul de asigurări de sănătate din România are probleme de finanțare tot mai mari: anul trecut, bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate s-a terminat încă din perioada august-septembrie, fiind apoi cârpit periodic cu sume alocate din Fondul de rezervă al Guvernului.

Numeroase spitale au intrat în anul 2024 cu datorii rostogolite de luni de zile către furnizori, inclusiv arierate. Pe finalul anului 2023 și în prima parte a acestui an, tot mai mulți medici și manageri de spitale, de obicei rezervați în declarații de acest fel, au început să vorbească deschis despre faptul că spitalele sunt nevoite să amâne operații care nu reprezintă urgențe sau să trimită pacienții și aparținătorii să cumpere singuri medicamente și diverse materiale sanitare.

În noiembrie 2023, Andrei Baciu, președintele CNAS la acea vreme, declara public că instituția ceruse în acea lună 4,2 miliarde lei, dar primise doar 1,7 miliarde lei din Fondul de rezervă.

În spatele cifrelor seci se ascund adevărate drame: oameni care nu își mai găsesc cu lunile tratamentul compensat în farmacii, nu îl mai primesc din spitale sau nu mai au acces la analize și servicii medicale decât cu bani din buzunar. Bani pe care unii dintre ei nu îi au.

Valeria Herdea, actualul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, dă asigurări că CNAS este, în acest moment, la zi cu plățile către furnizori: spitale, clinici, cabinete medicale, laboratoare de analize sau farmacii.

În luna aprilie însă, Valeria Herdea făcea o declarație îngrijorătoare: CNAS are fonduri doar pentru primele nouă luni ale anului, nefiind acoperit ultimul trimestru. Practic, la fel ca anul trecut.

La finalul lunii mai, la insistențele presei, Valeria Herdea declara că „avem promisiunea fermă că acest an se va termina cu demnitate”. Herdea își pune speranțele într-o rectificare bugetară la finalul trimestrului III sau începutul trimestrului IV. Rectificare bugetară care, anul trecut, nu a venit.

În acest context, se pune problema cât timp va mai putea funcționa sistemul de asigurări de sănătate în actuala formulă.

Ce spune legea: cine este asigurat fără să plătească

Sistemul public de asigurări de sănătate din România este reglementat de Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și de Codul Fiscal.

În prezent, contribuția de 10% la asigurarea de sănătate este datorată de persoanele care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor + alte venituri impozabile: venituri din activități independente, activități din agricultură, silvicultură, piscicultură, cedarea folosinței bunurilor, venituri din proprietate intelectuală etc. Există și categorii de venituri exceptate, pentru care nu se datorează CASS, precum: unele drepturi bănești acordate prin lege, drepturile bănești din șomaj sau protecție socială etc.

În cei 18 ani de existență, Legea sănătății 95/2006 a fost actualizată de nenumărate ori, devenind una dintre cele mai amendate legi din România. În anul 2006, la momentul intrării sale în vigoare, contribuția la asigurările de sănătate era de 6,5%. În plus, la acel moment existau 15 categorii de persoane asigurate fără plata contribuției. Astăzi vorbim despre 20 de astfel de categorii.

Cele 20 de categorii de asigurați fără plata contribuției la sistemul public de asigurări de sănătate în prezent, conform Legii sănătății nr. 95/2006, în condițiile prevăzute de Codul Fiscal:

Copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenţii de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la terminarea studiilor, ucenici sau studenţi, studenţii-doctoranzi care desfăşoară activităţi didactice, potrivit contractului de studii de doctorat, în limita a 4 – 6 ore convenţionale didactice pe săptămână, precum şi persoanele care urmează modulul instruirii individuale, pe baza cererii lor, pentru a deveni soldaţi sau gradaţi profesionişti; (prevazuti in forma initiala ca persoane care satisfac serviciul militar cu plata din alte surse)
Tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecţie a copilului;
Soțul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate;
Persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, prin Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi persoanele prevăzute în Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, pentru drepturile băneşti acordate de aceste legi;
Persoanele cu handicap, pentru veniturile obţinute în baza Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
Bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătăţii, până la vindecarea respectivei afecţiuni; pentru serviciile medicale aferente bolii de bază a respectivei afecţiuni, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte resurse;
Femeile însărcinate şi lăuzele – pentru servicii medicale legate de evoluţia sarcinii, iar cele care nu au niciun venit sau au venituri sub salariul de bază minim brut pe ţară, pentru toate serviciile medicale;
Persoanele fizice care se află în concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, acordate în urma unor accidente de muncă sau a unor boli profesionale, precum şi cele care se află în concedii medicale acordate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
Persoanele care se află în concediu de acomodare, potrivit Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, în concediu pentru creşterea copilului potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
Persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv în unităţile penitenciare, persoanele care se află în executarea măsurilor prevăzute la art. 109 şi 110 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele care se află în executarea unei măsuri educative privative de libertate, precum şi persoanele care se află în perioada de amânare sau de întrerupere a executării pedepsei privative de libertate;
Persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecţie socială care se acordă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii;
Persoanele reţinute, arestate sau deţinute care se află în centrele de reţinere şi arestare preventive – dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte resurse,, străinii aflaţi în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării, precum şi cei care sunt victime ale traficului de persoane, care se află în timpul procedurilor necesare stabilirii identităţii şi sunt cazaţi în centrele special amenajate potrivit legii;
Persoanele fizice care beneficiază de ajutor social potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare;
Persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii (pana la 4.000 lei/lunar), precum şi pentru veniturile realizate din drepturi de proprietate intelectuală;
Persoanele fizice cu venituri din pensii şi indemnizaţie socială pentru pensionari, de până la 900 lei/lună inclusiv, indiferent dacă realizează sau nu alte venituri;
Persoanele cetăţeni români, care sunt victime ale traficului de persoane, pentru o perioadă de cel mult 12 luni;
Personalul monahal al cultelor recunoscute, aflat în evidenţa Secretariatului de Stat pentru Culte;
Voluntarii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul serviciilor de urgenţă voluntare, în baza contractului de voluntariat, pe perioada participării la intervenţii de urgenţă sau a pregătirii în vederea participării la acestea, conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 363/2002, cu modificările şi completările ulterioare;
Prestatorii casnici care utilizează şi preschimbă în bani, potrivit legii, cel puţin 85 de tichete de activităţi casnice, lunar;
Donatorii de celule stem hematopoietice care au donat pentru un pacient neînrudit sau înrudit, pentru o perioadă de 10 ani de la donare – sunt identificaţi ca fiind compatibili cu un pacient neînrudit sau înrudit, pentru evaluarea medicală finală în vederea donării, donare şi monitorizarea postdonare, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte resurse.

Cum se constituie bugetul CNAS: nu doar din contribuțiile asiguraților

Bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate sau Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate (FNUASS) nu provine exclusiv din contribuțiile asiguraților, chiar dacă aceasta este principala sursă.

Sursele de finanțare din care se constituie FNUASS sunt:

Contribuţia de asigurări sociale de sănătate suportată de asiguraţi;

Sumele care se distribuie fondului din contribuţia asiguratorie pentru muncă;

Contribuțiile trimestriale datorate de deținătorii de autorizații de punere pe piață a medicamentelor: taxa clawback + contracte cost-volum.

Sumele provenite din protocoale încheiate de CNAS cu deţinătorii de autorizaţii de punere pe piaţă.

Subvenţii de la bugetul de stat.

Alte surse: donații, sponsorizări, dobânzi, exploatarea patrimoniului CNAS şi al caselor de asigurări de sănătate.

Investițiile în sănătate sunt investiții în viitorul României. Finanțarea sistemului medical

România este o țară dezvoltată în care veniturile românilor cresc, pe baza rezultatelor unei economii solidare și echitabile, capabilă să producă locuri de muncă mai multe și mai bine plătite, în care forța de muncă produce valoare adăugată și are capacitatea de a inova. Într-o astfel de țară populația trebuie să fie sănătoasă și să existe un sistem de sănătate eficient, accesibil și rezilient.

Sănătatea, ca fundament al capitalului uman, este esențială pentru inovație, productivitate și, prin urmare, pentru creșterea economică durabilă a României. Recunoașterea acestei interdependențe subliniază necesitatea unor investiții strategice în sistemul de sănătate, care, în ciuda progreselor economice remarcabile ale țării, suferă de subfinanțare cronică și cheltuieli per capita mult inferioare mediei Uniunii Europene conform celui mai recent Profil de țără pentru sănătate[1]. Această realitate generează efecte negative asupra speranței de viață și ratei mortalității evitabile și tratabile, reflectând un decalaj semnificativ între nevoile sistemului de sănătate și resursele disponibile, cu potențiale repercusiuni grave asupra calității vieții și dezvoltării economice.

Consiliul Investitorilor Străini (FIC) subliniază importanța imperativă a reformării sectorului de sănătate, nu doar pentru îmbunătățirea îngrijirii cetățenilor, dar și pentru susținerea unui mediu de afaceri solid și a unei creșteri economice durabile. Această viziune se aliniază cu obiectivele platformei „Va Urma”[2], lansată de FIC, care vizează dezvoltarea accelerată a României până în 2040, considerând îngrijirea capitalului uman o condiție esențială pentru realizarea acestui obiectiv.

În ultimele decenii, beneficiile aduse de vaccinuri, antibiotice și nutriție adecvată au evidențiat impactul direct al sănătății publice asupra creșterii economice, salvând milioane de vieți și stimulând productivitatea și ocuparea forței de muncă. Acest aspect promovează beneficii sociale[3] considerabile și contribuie la progresul economic sustenabil.Investiția în sănătate reprezintă, de fapt, o investiție în capitalul uman al României, esențială atât pentru actuala, cât și pentru viitoarele generații. Alocările financiare optimizate și orientate către politici publice de sănătate bazate pe dovezi demonstrează un impact pozitiv semnificativ asupra societății, prin salvarea de vieți, îmbunătățirea calității acesteia și stimularea creșterii economice și a productivității, așa cum se observă în alte state europene. În acest sens, ediția 2023 a Cărții Albe FIC, intitulată „Investiții pentru viitor”[4], oferă o serie de recomandări valoroase pentru consolidarea investițiilor în capitalul uman și, implicit, în sistemul de sănătate românesc.

Cum ar arăta viaţa fără asigurări: câţi bani ar trebui să scoată din buzunar un român fără asigurare de călătorie şi sănătate

Asigurările au început să aibă un rol tot mai activ în a securiza şi a proteja financiar atât persoanele, cât şi companiile de eventuale evenimente neprevăzute care pot surveni. După 1990, odată cu tranziţia la economia de piaţă, sectorul asigurărilor a început să se dezvolte treptat, pe măsură ce companiile internaţionale au intrat pe piaţa locală, iar reglementările s-au aliniat la standardele europene. În ultimii ani, s-a observat o creştere constantă a interesului românilor faţă de diverse tipuri de asigurări, precum asigurările de viaţă, de sănătate, auto sau locuinţă. Această dinamică indică o înţelegere tot mai clară a rolului crucial pe care asigurările îl joacă în viaţa de zi cu zi, oferind un grad necesar de securitate financiară în faţa riscurilor neprevăzute. Fie că este vorba de protejarea bunurilor sau de siguranţa personală, asigurările au devenit un pilon important al planificării financiare responsabile, reflectând o maturizare a pieţei şi a mentalităţii consumatorilor din România.

Piaţa asigurărilor din România, deşi în creştere şi diversificare constantă, se află într-o fază de dezvoltare în comparaţie cu piaţa matură din Franţa, unde tradiţia şi experienţa joacă un rol central. Un exemplu notabil este Groupama, un actor important pe ambele pieţe, care beneficiază de o moştenire mutualistă solidă. Povestea Groupama începe în secolul al XIX-lea, când fermierii francezi au creat fonduri mutuale locale pentru a se proteja reciproc de riscurile aduse de capriciile vremii. Aşa s-a născut Groupama, un grup internaţional prezent în 10 ţări, care şi-a păstrat valorile de solidaritate şi mutualism. În România, Groupama şi-a consolidat poziţia în 2007-2008 prin achiziţionarea companiilor Asiban, BT Asigurări şi OTP Asigurări, devenind oficial activ pe piaţă din 2009. Filosofia mutualistă, în care clienţii sunt şi acţionarii companiei, transformă relaţia într-un parteneriat bazat pe încredere. Pe piaţa românească, acest sistem oferă o valoare distinctă, promovând transparenţa şi implicarea activă a clienţilor, în timp ce în Franţa, Groupama are deja o istorie de peste 100 de ani.

Pe piaţa locală, două tipuri de poliţe importante se numără printre cele care au căpătat o tracţiune mai accentuată în ultimii ani şi au devenit din ce în ce mai vizibile atât de către populaţie, cât şi în portofoliile asigurătorilor prin ritmuri de creştere consistente, acestea fiind asigurările de călătorie şi asigurările de sănătate. În ultimul deceniu, asigurările de sănătate au ajuns la un volum al primelor brute subscrise de 813 mil. lei la finalul anului trecut, însemnând că au crescut de peste 10 ori, iar asigurările de călătorie au ajuns la 183 mil. lei în 2023, un nivel de peste două ori mai mare decât cel din urmă cu 10 ani, conform calculelor ZF pe baza datelor ASF.

Dar cum ar trebui percepute aceste asigurări, investiţie, economisire sau bani pierduţi? În primul rând, o asigurare nu ar trebui niciodată să fie percepută sau simţită ca o pierdere de bani pentru că în cazul în care într-adevăr se întâmplă riscul pentru care eşti asigurat, suma de bani pe care asigurătorul o plăteşte nu este de neglijat şi poate face diferenţa în anumite situaţii critice.

Astfel, o asigurare poate fi percepută ca o investiţie pe termen lung, oferind siguranţa că în cazul producerii evenimentului pentru care eşti asigurat beneficiezi de o sumă importantă de bani pentru a trece peste acesta. Din perspectiva economisirii, asigurările, în special cele de viaţă, pot oferi o componentă de economisire, care pe măsură ce timpul trece şi nici un eveniment nu se produce un procent din prima plătită se acumulează anual urmând ca la finalul contractului să fie restituită beneficiarului. Acesta este doar un exemplu, având în vedere că poliţele pot fi personalizate în funcţie de nevoile fiecărei persoane.

Dacă ne uităm punctual la asigurarea de călătorie, există opţiuni de acoperiri opţionale, în funcţie de nevoile şi scopul călătoriei, iar durata asigurării poate fi de la 3 până la 365 de zile. În cadrul asigurării de calătorie standard sunt incluse chat-ul medical disponibil non-stop, cu acces la un medic specialist pentru evaluare medicală rapidă, decontarea directă în caz de urgenţă medicală, posibilitatea de rambursare a costurilor dacă se accesează serviciile unui sptital de stat sau a unei unităţi medicale nepartenere şi chiar acoperirea evenimentelor cauzate de COVID-19, având în vedere că nu mai este considerat urgenţă de sănătate globală/pandemie. Suplimentar, în cazul deciziei de a pleca în vacanţă se poate opta pentru posibilitatea de anulare a vacanţei (storno) prin care se poate rambursa cheltuielile de achiziţionare a pachetului de vacanţă în limita a 1.000 euro, 3.000 euro, 5.000 euro sau 10.000 euro. De asemenea, se mai poate opta pentru asigurarea pentru sporturi de iarnă sau vară, întreruperea sau extinderea călătoriei şi în funcţie de tipul de transport asigurarea pentru călătoriile cu avionul sau rutieră.

Pentru asigurarea de sănătate, beneficiile includ spitalizare şi chirurgie şi implică, în funcţie de varianta aleasă, un nivel maxim de acoperire de 2.000 euro, 4.000 euro sau 7.000 euro la orice spital privat sau public, iar pentru spitalele private din reţeaua Regina Maria, limitele sunt de 4.000 euro, 7.000 euro şi 10.000 euro. Pe lângă opţiunea de decontarea directă a 100% din valoarea facturii ca urmare a spitalizării sau intervenţiei chirurgicale, poliţa de sănătate poate să ofere şi rambursarea integrală şi să vină şi cu indemnizaţie pentru spitalizare şi chirurgie, acoperire internaţională prin rambursarea a 80% din valoarea facturii de spitalizare sau intervenţiei chirurgicale. De asemenea, pe poliţa de sănătate pot fi adăugate şi persoanele dragi, fiind oferită chiar şi o reducere de 15% a primei pentru fiecare persoană parte din contractual de familie. Chiar şi copiii nou-născuţi pot fi incluşi în asigurare, imediat după naştere.

Dacă luăm exemple punctuale, pentru o vacanţă în Grecia de o săptămână, în cazul unui Pachet Gold, valoare asigurată este de 30.000 euro, iar costul pentru un turist pleacă de la aproximativ 40 de lei. Dacă ar vrea şi acoperire pentru sporturile specific sezonului de vară ar trebui să plătească în plus câteva zeci de lei pentru acoperire în limita sumei asigurate din pachetul de bază, adica tot 30.000 euro. Sunt acoperite riscurile asigurate incluse în asistenţa medicală, invaliditatea şi decesul, ca urmare a accidentelor produse în urma practicării unui sport de sezon, în străinătate pe durata asigurării: nautice, snorkeling, iahting, jet skiing, scuba diving, parascending/ paragliding, stand up paddling, schi nautic, rafting, surfing, windsurfing, kitesurfing, canoe, caiac, navigaţie. Pentru cele desfăşurate în timpul verii/ sezonului cald: parapanta, alpinism şi căţărări montane, ascensiuni montane sub 5.000 m, escaladă indoor şi outdoor, bungee-jumping, tiroliană, paintball, tir cu arcul/ arbaleta, călărie, carting, ciclism (speed biking, mountain bike, downhill), motociclism (enduro), plimbări cu ATV/ maşini de teren, vânătoare.

Dacă ar fi să luăm exemplul unei fracturi închise simple (fără complicaţii), apărută accidental fie într-o plimbare sau în timpul practicării unui sport, costul cu îngrijirea medicală, consult, radiografie şi imobilizare ghipsată, plus medicamentele antiinflamatoare necesare, ar ajunge, cel mai probabil, la cel puţin câteva sute de euro. Pentru cazurile grave pot fi necesare investigaţii precum CT şi RMN care cresc substanţial costurile. La fel dacă este necesară, de exemplu, achiziţia unei orteze. De asemenea, cu ajutorul asigurării pot fi utilizate serviciile companiei de asistenţă care organizează şi plăteşte serviciile medicale a turistul să se întoarcă cât mai rapid la planurile sale de vacanţă. Chat-ul medical inclus în asigurare poate oferi suport ulterior sau oricând pe parcursul asigurării, în cazul în care apar întrebări din partea asiguraţilor.

În cazul unei asigurări de sănătate pentru naştere, care reprezintă o acoperire prea puţin conştientizată în rândul populaţiei, este practic o asigurare suplimentară şi se poate ataşa numai contractelor de familie, deci minim 2 membri, iar prima minimă pentru produsul de bază porneşte de la 70 lei/ luna/persoană. Astfel, prima aferentă asigurării suplimentare se situează în jurul aceleiaşi sume lunare. Aceasta este crescătoare în primii ani de asigurare: începând de la 500 euro, ajungând la 1.000 ñ 1.500 euro şi rămâne la valoare de 1.500 euro până la momentul la care apare naşterea, din anul 4 de asigurare fără a mai fi necesară plata, practic se beneficiază de acoperire oricând ar apărea naşterea ulterior, fără să mai plătească pentru ea. Asigurata primeşte indemnizaţia pentru naştere ca valoare fixă indiferent de alegerea şi deci costurile sociate evenimentului, fără costuri în spital/ maternitate publică sau costurile specifice unui spital privat. În plus pe lângă această indemnizaţie, asigurarea acoperă şi zilele de spitalizare necesare evenimentului atât în sistem privat cât şi public pentru asigurată, între 50 şi 100 euro/zi, în funcţie de varianta de produs aleasă.

Având în vedere că asigurările acoperă o varietate de evenimente punctuale care pot să apară şi care implică costuri semnificative, putem să ne gândim că este atât o investiţie, cât şi o modalitate de economisire pentru situaţii neprevăzute. Fără asigurări, toate aceste costuri înseamnă un efort financiar semnificativ pentru aproape orice persoană. Având în vedere că în România deficitul de protecţie, cel puţin pentru anul 2021 era de 126 mld. euro, însemnând că în cazul unei singure familii, suma de care ar avea nevoie pe lângă cea pe care o are disponibilă ar fi de 110.000 lei, rolul asigurărilor este mai important ca niciodată.

137 de miliarde de motive pentru a face o asigurare

Postul de televiziune Antena 3 CNN în colaborare cu Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) au adus ieri în atenția românilor un prim eveniment care și-a propus să semnaleze situația reală a asigurărilor de sănătate și de viață din țara noastră, beneficiile pe termen lung ale acestora și să prezinte un prim set de soluții de îmbunătățire menite să ofere liniște financiară.

Desfășurată în cadrul platformei de comunicare România Inteligentă, conferința națională „VIITORUL ASIGURAT – Viața și sănătatea românilor, pe mâini bune” a arătat că, deși acest segment al pieței de asigurări a crescut în ultimii ani, mai sunt multe de făcut pentru a micșora decalajul dintre noi și piața UE. De la îmbunătățirea cadrului legislativ care să includă majorarea de deductibilităților fiscale pentru cei care își fac asigurări de sănătate, la continuarea procesului de educației financiară, în special în rândul copiilor și tinerilor, toate trebui să se regăsească pe lista de priorități ale Guvernului și companiilor de asigurări.

Asigurările de sănătate și de viață aduc liniștea financiară în orice familie. Personalizarea lor în funcție de nevoile fiecăruia face ca accesul la serviciile medicale să fie foarte rapid și de calitate. „(…) Să nu uităm, suntem foarte jos, din păcate, cu nivelul de penetrare a acestor produse, dacă ne gândim la asigurări de viață sau cele de sănătate. Doar o treime din populația României le utilizează, ceea ce sigur pare un pic mai bine, raportat la nivelul absolut alarmant al asigurărilor obligatorii pentru locuințe, dar oricum mult sub nivelul european. Și cred că aici trebuie să demonstrăm că putem să venim cu informația despre beneficii, fiindcă e limpede pentru fiecare dintre noi, o asigurare suplimentară înseamnă acces, de pildă cazul celei de sănătate, la servicii medicale de calitate, la rapiditate în oferirea acestor proceduri medicale. Nu mai stai la cozile de așteptare, nu mai ai, din păcate, în unele cazuri, condițiile din spitalele de stat. De partea cealaltă, atunci când vorbim despre asigurări de viață, ele sunt și un produs financiar, o investiție la care poți apela chiar înainte de a veni sorocul asigurării, ca să zic așa. Sau poate să fie o plasă de siguranță pentru familia ta, dacă, Doamne ferește, se întâmplă ceva dincolo de toate”, a precizat în debutul dezbaterilor moderatorul conferinței, Adrian Ursu, realizator Antena 3 CNN.

Alexandru Ciuncan, UNSAR: 32% din populația României este expusă la riscul de excluziune socială

Cât de pregătiți sunt românii pentru viitor și cât de sigur e acesta? A fost întrebarea lansată de Alexandru Ciuncan, președinte și director general UNSAR, în deschiderea dezbaterilor. „Știu că sună pompos, dar poate că de aici ar trebui să pornim în discuție, pentru că știm că populația României este din ce în ce mai vulnerabilă, vedem asta în cifre, în indicatorii macro. Vedem că 32% din populația României este expusă la riscul de excluziune socială, ceea ce în traducere liberă înseamnă că nu avem acces, așa cum este normal, la servicii sociale, educație, sănătate și așa mai departe. Vedem ce speranță de viață avem în România, a crescut față de 1990, era la 70 de ani atunci, acum am ajuns undeva la 75 -76 de ani, vedem ce se întâmplă pe zona de educație, vedem ce se întâmplă pe zona de sănătate, vedem multe locuri unde sunt probleme pe care numai noi putem să le rezolvăm împreună. Și practic de aici vă propun să pornim în această discuție pentru că, da, asigurările sunt parte a soluției, sunt doar o parte a soluției, ar trebui să vedem cum putem să facem, să creștem gradul de reziliență al populației, cum putem să facem să reducem aceste vulnerabilități și, mai pe românește, cum putem să facem ca românii să trăiască mai bine. De aceea vorbim despre bunăstare din ce în ce mai mult. Bunăstare e traducerea, dacă vreți, a termenului wellbeing din engleză. În română îi zicem bunăstare, cred că e important și vom vorbi din ce în ce mai mult despre această bunăstare și cum putem, cu toții – autorități, zona de organizații nonguvernamentale, mass-media – să contribuim la creșterea nivelului de bunăstare a românilor. Și aici sunt multe cifre – am realizat un nou barometru UNSAR – ne-am dus către români și am încercat să înțelegem cum percep ei bunăstarea. Știm că sunt vremuri complicate pentru toți, cu tot ce se întâmplă, mai ales în ultimii ani, dar există speranță și românii își doresc asta: 6 din 10 români se așteaptă ca nivelul lor de bunăstare individuală să crească anul acesta și 2 din 10 se așteaptă ca nivelul de bunăstare să rămână la același nivel. Ne-am uitat și mai departe, ne-am uitat și la factorii care îi pot face să trăiască mai bine, să se simtă mai bine: acces la educație 78%, echilibru emoțional 72% și stare de sănătate 70%. Și atunci, ca asociație reprezentativă a industriei de asigurări și ca o industrie importantă pentru România, am zis, ok, trebuie să facem ceva prin puterile noastre sau cu puterile noastre, să fim un factor de coagulare pentru autorități, organizații, mass-media, specialiști și așa mai departe, ca să putem să schimbăm aceste realități… sunt teme care ne afectează pe toți și care trebuie rezolvate!”, a declarat Alexandru Ciuncan în deschiderea conferinței naționale.

Tiberiu Maier, UNSAR: Deductibilitatea fiscală nu mai este suficientă

Legislația în vigoare prevede că suma de 400 de euro/an/angajat poate fi plătită de angajator pentru a oferi angajaților o asigurare voluntară de sănătate, această sumă fiind cea deductibilă pentru angajator și neimpozabilă în cazul angajatului. Majorarea deductibilității fiscale este necesară pentru a ține pasul cu inflația, au subliniat reprezentanții UNSAR. „De exemplu, în 2023 comparativ cu 2022 vorbim despre o inflație medicală de 20%. „În România, avem în continuare pe la nivelul de 30% salariul minim pe economie din tot numărul de angajați, 5,7 milioane. Este vorba despre o muncă în echipă din partea asigurătorilor, astfel încât să creștem bazinul de utilizatori ai acestei deductibilități. Discutăm despre o limită de 400 de euro, care, în mod evident, pentru cei care deja utilizează acest beneficiu pentru a-și achiziționa asigurare nu mai este suficient. Acest lucru este datorat în primul rând de eroziunea pe care o au alte servicii care au fost incluse în această limită, de exemplu abonamentele la sală, sau abonamente medicale. Pe de altă parte discutăm despre inflația medicală sau creșterea indicelui prețului de consum pentru serviciile medicale. Această limită de 400 de euro a fost acum zece ani, astfel că eficiența ei este acum limitată. Discuții sunt permanente, iar UNSAR va explica autorităților nevoia de a o crește, pentru că acești bani, la finalul zilei, se întorc în sistemul public de sănătate, susținând dezvoltarea sistemului. Efortul este constant din partea noastră, este vorba doar despre un moment oportun, din punct de vedere politic și fiscal, astfel încât să putem poziționa aceste creșteri într-un context economic favorabil pentru țară”, a declarat Tiberiu Cristian Maier, membru board UNSAR.

CITEȘTE PE ANTENA3.RO

În acest context, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a ținut să atragă atenția că, în timp, lista serviciilor care pot beneficia de deductibilitatea de 400 de euro s-a îmbogățit și nu mai vorbim strict doar despre decontarea serviciilor medicale, pe ea apărând inclusiv servicii de fitness.

Diferența dintre resursele financiare necesare și cele disponibile la un moment dat într-o familie pentru a menține standardul de viață în cazul producerii unui eveniment neprevăzut (deficitul de protecție) a atins în 2022 valoarea de 137 de miliarde de euro, în creștere cu 9,2% față de 2021, potrivit unei analize realizate de o echipă de experți independenți pentru UNSAR. Ponderea în PIB a acestui deficit de protecție se menține la un nivel ridicat, de 48%. Concret, într-o astfel de situație neprevăzută, o familie din România ar avea nevoie, în medie, de 132.000 de lei.

Cum arată piața asigurărilor private de sănătate

În prezent, 580.000 de români au încheiate polițe de asigurări de sănătate privată. Este vorba, în general, despre asigurări de grup, cumpărate de angajatori pentru angajații lor. Aceste companii se află în marea lor majoritate în zona urbană, astfel că gradul de cuprindere al populației din zona urbană în acest tip de asigurare este foarte scăzut. Potrivit statisticii, numai anul trecut au fost plătite despăgubiri în valoare de 458 de milioane de lei, în baza acestor poliţe. Suma a fost în creştere cu 27% comparativ cu anul 2022. În ultimii ani, segmentul asigurărilor voluntare de sănătate s-a aflat într-o continuă creștere, înregistrând una dintre cele mai susținute evoluții la nivelul pieței de asigurări facultative din România. Astfel, piața asigurărilor voluntare de sănătate este de peste 10 ori mai mare decât acum 10 ani, indicând o tendință vizibilă de dezvoltare și o schimbare în comportamentul românilor și angajatorilor. „Aceste polițe ne pot scuti de un stres major atunci când apar situații imprevizibile în viața noastră și pot fi un instrument excelent de prevenție și depistare precoce”, a precizat Roxana Băluță, specialist Asigurări de Viață și Sănătate și Coordonator Programe UNSAR.

Skrij oglas
Hide Ads